Orașul subteran din România, gazda comorilor turcești: istoria neștiută a Brăilei

Brăila adăpostește orașul subteran care poate fi regăsit în Centrul Vechi al acestuia. Ceea ce puțini știu este faptul că vechile tuneluri erau utilizate de către turci vreme de mai multe secole.

Brăilenii se pot lăuda, la fel ca focșănenii, cu un oraș subteran care dezvăluite numeroase catacombe. Dacă în cazul orașului subteran din Focșani, acesta era utilizat pentru a favoriza comerțul ilicit, în cazul Brăilei, acest oraș servea turcilor drept ascunzătoare al aurului Semilunii.

Acest oraș de legendă, Brăila, a purtat de-a lungul timpului ceea ce reprezenta cel mai mare sistem defensiv construit vreodată de-a lungul Dunării, fluviu stăpânit de către turci vreme de trei secole. Acest sistem este format din catacombe care sunt denumite aici hrube.

De-a lungul secolelor, averea raialei și a Țării Românești lua drumul Stambulului prin ceea ce era cândva portul „Ibrailei”. Acest aur era păzit cu mare atenție de către ieniceri și multe legende au luat naștere pe baza acestor lucruri, determinând pe foarte mulți oameni să atace acest oraș apărat de către turci.

Anumite porțiuni ale acestor hrube pot fi observate și în prezent, fiind situate la aproximativ 10 metri sub pământ, uneori chiar și pe două-trei nivele, în Centrul Vechi. Catacombele pot fi regăsite și pe strada Cetății.

„Casa în care locuiesc are 200 de ani vechime. Când am făcut reparaţii, am găsit, la um moment dat, în perete, cărămizi cu ştampila meşterului de atunci, însemnele Brăilei Vechi. Sunt cărămizi de o duritate extraordinară. Până acum 10-15 ani, mai era în capătul străzii o porţiune de zid vechi, dar cărămizile au fost furate între timp. Sunt ferm convins că, în hrube, sunt multe vestigii de pe vremea turcilor”, a afirmat avocatul Mircea Banu-Panait pentru adevărul.ro.

Orașul subteran reprezintă un complex sistem de tuneluri

La doar câteva zeci de metri de strada Cetății se află casa familie Negulescu, iar puțini știu că sub această clădire pot fi găsite aceste tuneluri complexe. C

„Casa aceasta a aparţinut aghiotantului lui Antonescu, Anghel Nicolae, ofiţer de artilerie. Dedesupt, la zece metri adâncime, se află hrubele, căptuşite cu cărămidă veche. S-au păstrat în perfectă stare. Le folosim ca şi pivniţă, pentru că vara, aici, este foarte răcoare”, a spus Mihaela Negulescu pentru sursa citată.

Undeva la începutul anilor ’50, autoritățile acelor vremuri au decis închiderea acestora și îngroparea în pământ din motive de siguranță. Porțiunile care au mai rămas, sunt inaccesibile, însă se știe că acestea se întindeau pe câte două sau trei niveluri care duceau departe de zidurile cetății.

În trecut, garnizoana Brăilei reușea să facă față atacurilor, însă în anul 1828, după ce raiala a căzut, rușii au hotărât dărâmarea cetății. Timp de trei ani, aproximativ 3.000 de salahori au muncit pentru a dărâma Cetatea Brăilei. Anumite documente din Arhive pot face dovada acestei acțiuni.

Aceste hrube erau utilizate pentru ca pulberea să fie transportată către cele nouă bastioane ce aveau drept scop apărarea cetății. Aproape toate casele dețineau o astfel de hrubă la subsol, având legături cu vechea rețea construită de către turci.